Pare un clişeu şi de cele mai multe ori trecem peste această frază mult prea repede. Însă dincolo de cuvinte, stă un adevăr. Iar acest adevăr are două feţe: succesul şi eşecul. Un prim pas într-o direcţie este predispus în egală măsură la ambele variante. Dar dacă nu îl faci, cum te poziţionezi? De partea succesului de a nu fi încercat pentru a evita să devii ridicol sau criticat sau… sau… sau… Ori în zona eşecului de a nu fi avut totuşi curajul să încerci?

Sâmbătă 4 martie 2017, am ales să fac un prim pas într-o nouă direcţie şi am organizat primul workshop public gratuit pe tema “Cum să devii liber într-o lume a constrângerilor”. Cu o zi înainte, aveam 3 persoane înscrise. Sâmbătă dimineaţă a mai renunţat cineva aşa că am rămas cu două persoane şi doar două întrebări care alternau: să ţin acest workshop sau să nu-l ţin?

Şi atunci mi-am amintit că orice lucru nou, orice acţiune, orice comportament nou în viaţa fiecăuia, începe cu un prim pas şi am decis să mă concentrez să transform acel pas într-un succes şi asta am făcut. Mi-am mutat tot entuziasmul pe cele două persoane şi pe decizia lor de a face ceva nou prin participarea la acest workshop şi de acolo totul s-a aranjat perfect.

După trei ore de discuţii, am sumarizat împreună că nevoia de a aparţine unei comunităţi care să îţi semene prin modul de gândire, care să te sprijine când contextul în care trăieşti se strânge în jurul tău condiţionându-ţi orice mişcare, este reală. De aceea, ne-am propus să mergem mai departe cu ideea acestei comunităţi pe care să o construim pas cu pas, pe măsură ce vor apărea şi alte persoane care îşi doresc să experimenteze un astfel de mediu. Sâmbăta trecută am gravitat în jurul relaţiilor de tot felul, de la relaţiile cu vecinii, la cele de muncă, cu şeful sau cu familia. A mers bine şi participanţii au avut ocazia să vadă că orice subiect poate fi abordat din diferite perspective, unele poate mai puţin convenţionale. Ne-am amuzat discutând despre mascota acestui prim eveniment care a fost “Găina cu 4 picioare” şi mai mult decât atât, am identificat astfel de “găini” şi în propriile vieţi. Pe scurt, ne-am simţit bine şi ne-am bucurat de diversitatea care ne uneşte şi ne apropie din ce în ce mai mult.

Nimic din cele de mai sus, nu s-ar fi întâmplat fără asumarea primului pas. Deşi prin numărul de participaţi unora dintre voi le poate părea un eşec, eu l-am simţit un succes puternic care mi-a întârit credinţa că alegerea succesului este doar a mea. De aceea, vă invit peste două săptămâni, pe data de 18 martie, să continuăm discuţia despre Relaţiile interumane. Care dintre ele? Vom decide împreună atunci.

Pentru acest eveniment, vă propun următorul motto: “Lupul face ouă. Din ouă ies pui. Puii se hrănesc cu lapte.” Cum îl veţi înţelege este alegerea voastră. Noi însă vă aşteptăm să vă alăturaţi unui grup de oameni care ştiu că pentru a mai elimina nişte limite în gândire, avem nevoie de o continuă educare într-un spirit care să ne reprezinte.

Planificarea evenimentului va fi publicată în scurt timp.